Când sângerarea este uşoară şi nu are drept cauză un traumatism, copilul va fi poziţionat în şezut, cu capul uşor aplecat în faţă, timp în care mama apasă pe nara din care curge sângele. Când, în schimb, sângerarea are loc în urma unei căzături/ lovituri (a unui traumatism), copilul va fi dus imediat la medicul ORL-ist.٭
Cauzele sângerărilor nazale, cele mai multe dintre ele, sunt leziunile de grataj (zgâriere) apărute după scobitul în nas. Congestiile nazale, la rândul lor, fragilizează ţesutul din interiorul nasului ducând la sângerări. Congestiile nazale (nas înfundat) apar în contextul infecţiilor virale, rinitelor, sinuzitei acute, a corpilor străini din cavitatea nazală. Alte cauze des întâlnite ale sângerării nazale, la copii, mai sunt: suflatul cu putere al nasului, tuse, strănut, dar şi efort fizic intens, stare de oboseală sau expunere la soare.٭٭
Sângerările nazale sunt cauzate şi de hipertensiune (presiune crescută a sângelui), dar în rândul copiilor aceste situaţii sunt rare – ne asigură dr. David Haslam, un cunoscut medic generalist din Marea Britanie, autor de cărţi, articole (publicate în Practical Parenting) şi emisiuni radio cu teme medicale. Într-una din cărţile semnate de el٭٭٭, specialistul vine în ajutorul părinţilor cu o serie de sfaturi privind sângerările nazale. Iată cum ar trebui să procedeze părinţii în astfel de cazuri:
- pentru a evita ca sângele să nu inunde gâtul, copilul se pune cu capul deasupra unui recipient/ vas/ prosop;
- se strânge ferm nara preţ de 5 minute (se cronometrează timpul cu ajutorul ceasului – iată un detaliu important, pentru a ne asigura că au trecut cele 5 minute);
- în cazul în care sângele curge din abundenţă, se pot folosi şi cuburi de gheaţă (se pun într-o pungă şi se strânge nasul între cuburi pentru 5 minute);
- după ce nu mai curge sânge, copilul nu va sufla nasul cel puţin 30 de minute (dacă simte nevoia să o facă, e important ca suflatul să fie uşor, nu puternic);
- dacă nici una dintre aceste metode nu funcţionează, soluţia este cauterizarea vasului de sânge (la un cabinet medical/ spital);
- nu se introduce în nări vată sau tifon (există riscul să rămână blocat în interior).
٭„Mama şi copilul“, Emil Căpraru, Herta Căpraru, ed. Medicală, 2011, p. 315
٭٭ „Sângerarea nazală la copii: cauze, cum o oprim și când sunăm medicul?“ – www.medlife.ro
٭٭٭ „Când se îmbolnăveşte copilul. Ghid de simptome şi îngrijiri 0-12 ani“ (de dr. David Haslam, ed. Humanitas, 2005 traducere: Marius Constantin, p. 94)
Foto: www.freepik.com
