Atenţie, însă, şi la pericolele din iarbă! În perioada mai-iulie se înregistrează majoritatea cazurilor de muşcături de căpuşă. Zonele în care se găsesc cel mai adesea aceste arahnide parazite sunt zonele cu păduri sau din vecinătatea pădurilor, dar, la fel de bine, ele sunt întâlnite şi în mediul urban – spaţii verzi, parcuri.
Ce sunt căpuşele. Fac parte din familia arahnidelor parazite, care include 825 de specii. Adulţii pot depăşi cu puţin 30 mm, dar cele mai multe specii sunt mult mai mici. Căpuşa tare trece prin 4 stadii – ou, larvă, nimfă, adult -, după fiecare stadiu se ataşează de o gazdă (mamifer), suge sânge, după care cade pe pământ. Căpuşa moale, în schimb, are un „regim alimentar“ intermitent, trece prin câteva stadii ca nimfă, fixându-se în final în cuibul gazdei. Vinovate de transmiterea bolilor sunt căpuşele tari, prin secreţia de neurotoxine paralizante/ letale, iar maladia Lyme, de care ne este cel mai teamă, este transmisă prin căpuşa-căprioarei.
Metode de prevenţie. Prin urmare, nu toate muşcăturile de căpuşe sunt periculoase; cu toate acestea este bine să avem în vedere o serie de precauţii:
- purtarea de haine cu mâneci lungi, pantaloni lungi – strânse la extremităţi (culorile deschise permit observarea mai rapidă a căpuşelor care nu s-au ataşat încă de piele);
- purtarea unei pălării sau a unei şepci care să acopere tot părul (căpuşele se pot fixa/ ataşa şi pe scalp);
- evitarea întinderii direct în iarbă;
- respectarea recomandărilor acolo unde sunt indicate (în unele Grădini botanice, de exemplu, sunt puse tăbliţe care anunţă sezonul căpuşelor şi atenţionează în privinţa precauţiilor).
Verificarea de după plimbare. Odată ajunşi acasă, după plimbare, inspectaţi copilul în special în zonele cu pliuri ale corpului – axile, inghinal, fese, partea din spate a genunchilor – dar şi pe scalp (sunt zone calde şi umede, preferate de căpuşe). Schimbaţi-le, de asemenea hainele, şi puneţi-le la spălat.
Cum recunoaştem muşcătura de căpuşă. În mod obişnuit, se observă un punct negru la nivelul pielii, în zonele mai sus amintite (sunt şi cazuri când nu se vede, fiind foarte mică). De ce nu se simte când căpuşa înţeapă? Pentru că secretă substanţe anestezice. Există însă şi cazuri când se simte – în special în rândul persoanelor alergice (în locul respectiv apare o inflamaţie + senzaţia de arsură). În cazul în care detectăm o căpuşă, de evitat:
- folosirea spirtului, vaselinei, chibritului aprins, alcoolului pentru îndepărtarea căpuşei;
- scoaterea căpuşei cu unghiile;
- contactului cu mâna (când e scoasă, pentru că poate înţepa în continuare; se foloseşte un şerveţel).
Penseta pentru eliminarea căpuşelor. Dacă am observat o căpuşă, vom dori să o îndepărtăm cât mai rapid. Pensetele pentru îndepărtarea căpușelor sunt proiectată ergonomic, pentru înlăturarea eficientă a căpușei, fără a lăsa capul acesteia îngropat sub piele. Pentru a preveni bolile sau infecțiile ce pot fi transmise prin intermediul căpușelor este esențială eliminarea în totalitate a corpului şi capului acesteia. Penseta poate fi inclusă în kit-ul de prim-ajutor sau în trusa pentru camping, când plecăm în vacanță sau mergem în locuri unde căpușele pot sta ascunse în iarbă.
Referinţe bibliografice:
„Enciclopedia concisă britannica“ – Ed. Litera, 2009, p. 445
„Cum te poţi proteja de căpuşe“ – www.monitorulcj.ro
„Les bons gestes pour protéger les enfants des tiques“ – www.consoglobe.com
„Piqûre de tique: la reconnaitre, carte, photo, que faire?“ – sante.journaldesfemmes.fr
„Ce trebuie să ştii despre înţepătura de căpuşă“ – www.medicover.ro