Primele luni de viaţă, decisive în dezvoltarea sistemului imunitar

Mecanismele din spatele dezvoltării sistemului imunitar nu au fost pe deplin înţelese până în prezent. Acest domeniu continuă să fie un obiect de studiu. Recent, cercetătorii au stabilit o legătură între laptele matern, bacteriile bune din tractul intestinal şi dezvoltarea sistemului imunitar.

Studiul a fost realizat de o echipă de la Institutul Karolinska (Suedia) şi publicat în revista ştiinţifică Cell. Pagina sciencedaily.com prezintă principalele puncte ale lucrării (articol original: „First months decisive for immune system development“):

• principalul avantaj al cercetării constă în posibilitatea de a găsi metode de prevenţie/reducere privind riscul de dezvoltare a alergiilor, astmului, bolilor autoimune, mai târziu, în viaţă;
• se ştie deja că riscul de a dezvolta aceste boli este în mare măsură determinat de evenimentele din perioada timpurie; de exemplu, există o legătură în administrarea timpurie a antibioticelor şi riscul mai mare de astm; se mai ştie, de asemenea, că alăptatul creează o bară de protecţie împotriva majorităţii acestor afecţiuni;
• cercetătorii de la Institutul Karolina, Evolve Biosystems, Universitatea din California, Nebraska şi Nevada au studiat felul în care sistemul imunitar al nou născutului se adaptează şi este modelat de numeroase bacterii, virusuri, nutrienţi şi alţi factori de mediu la care bebeluşul este expus în primele luni de viaţă;
• cercetări precedente au arătat că bifidobacteriile sunt comune în rândul bebeluşilor alăptaţi, în ţările cu o incidenţă scăzută a bolilor autoimune;
• laptele matern este bogat în oligozaharide, însă bebeluşii nu le pot metaboliza singuri; în schimb, producţia acestor zaharuri complexe este asociată cu avantajul evolutiv de a hrăni  bacteriile bune specifice (intestinale), cu rol important în sistemul imunitar (bifidobacteriile fac parte dintre ele);
• bebeluşii care au fost alăptaţi şi au primit bifidobacterii suplimentare au avut un nivel intestinal mai mare de molecule ILA (convertesc moleculele de oligozaharide în elemente nutriente) şi Galectin-1 (importante în activarea răspunsului imunitar la atacuri);
• studiul a fost efectuat pe 208 bebeluşi alăptaţi, născuţi la Spitalul Universităţii Karolinska între 2014 şi 2019; cercetătorii au folosit metode noi de a analiza sistemul imunitar, recurgând chiar şi la mici mostre de sânge (fapt care duce la o limitare a cercetării pentru că nu toate aspectele legate de sistemul imunitar se pot reflecta în sânge).