Bebeluși

Regresia somnului la bebeluşi – există sau nu există?

„Somnul a rămas unul dintre ultimele mari mistere biologice“ – scrie Matthew Walker în cartea lui devenită celebră, „Despre somn. De ce este vital să dormim şi să visăm“.

Somnul poate fi diferit de la adult la adult şi de la bebeluş la bebeluş. Dacă unii bebeluşi se trezesc mai des în timpul nopţii, alţii o fac mai rar. Înseamnă asta, oare, că nu se odihnesc suficient?

Când este în burtică, bebeluşul doarme dus – aflăm tot din cartea lui Matthew Walker. Chiar dacă mai dă din mânuţe sau din picioare – aşa cum ne place să credem – aceste mişcări sunt, de fapt, „mai degrabă o consecinţă a unei izbucniri aleatorii de activitate cerebrală“. În cele 24 de ore, el experimentează diferite forme de somn – 6 ore de somn NREM, 6 ore de somn REM şi 12 de somn intermediar. În ultimul trimestru, menţionează Walker, se conturează stările de veghe, cu alte cuvinte, acum începe să fie (şi) treaz.

De câte ori nu ne-am trezit, adulţi fiind, dând din picioare în somn pentru că am visat ceva, fie că am căzut în gol, fie că am păşit greşit? Somnul nu este doar un mister, ci şi un context în care creierul pare să îşi facă de cap.

Revenind la regresia somnului – ce este ea, ce presupune mai exact? Regresia somnului se referă, în mare, la o perioadă în care somnul devine mai haotic. O perioadă în care bebeluşul nu mai doarme la fel de bine ca înainte, în special atunci când trece printr-o anume etapă a dezvoltării sale; aceste regresii sunt asociate, prin urmare, cu diferite episoade din evoluţia lui (când începe să stea în şezut, când se târăşte, merge etc). Ele pot avea legătură însă şi cu factori de natură psihologică (anxietatea de separare, schimbări majore în rutină, dorinţa de independenţă).

Medical News Today stabileşte 6 momente ale regresiilor de somn – 4 luni, 6 luni, 8 luni, 12 luni, 18 luni, 2 ani – şi enumeră, ca simptome: dificultatea de a adormi, somnurile scurte, trezirile nocturne dese, agitaţie şi plâns. Da, pentru părinţi sunt destul de obositoare aceste manifestări, dar e bine să le luăm ca parte din dezvoltarea copiilor, ca răspuns la ceea ce se întâmplă cu ei (detalii mai jos). Legat de cele 6 momente ale regresiilor somnului, alte surse menţionează însă 4: la 4 luni, la 8-10 luni, la 11-12 luni şi, respectiv, la 18 luni.

Jodi Mindell, director asociat al Centrului de somn din cadrul Spitalului pentru copii din Philadelphia, respinge existenţa acestor regresii ale somnului (nu este de acord cu modul în care au fost descrise) şi le consideră un mit: „Deţin o dată de baze foarte generoasă privind somnul. Am analizat fiecare lună de somn din primii doi ani de viaţă şi nu există o singură lună în care să vezi, deodată, un vârf al problemelor de somn. Este consecvent de-a lungul timpului. E vorba doar de bebeluşi diferiţi în momente diferite.“

Aceste „regresii“ nu ar avea legătură de fapt cu somnul, ci cu alte forme ale dezvoltării. Învăţarea unei noi abilităţi – cum ar fi mersul în patru labe sau mersul pe jos – îi provoacă suficient de mult încât să se trezească mai des noaptea. Sau ar putea fi, la fel de bine, o cauză psishologică.

Thomas Anders, fost profesor de psihiatrie la Universitatea din California-Davis, susţine opinia lui Mindell explicând somnul prin prezenţa markerilor: „Avem o serie de markeri ai dezvoltării somnului: procentul de somn REM vs procentul de somn non-REM şi LSP, cea mai lungă perioadă de somn – cât timp poate susţine copilul o perioadă de somn fără a se trezi. Toate acestea progresează rapid în primele 6 luni; cea mai lungă perioadă de somn se prelungeşte, iar numărul de treziri scade. La ce vă referiţi când spuneţi regresie? Aceşti markeri nu regresează“.

Opiniile celor doi specialişti sunt preluate din articolul „The science of healthy baby sleep“ publicat pe www.bbc.com, unde se dezbat mai multe probleme privind somnul la bebeluşi şi copii, inclusiv aşa-numitele regresii ale somnului.

În concluzie, ceea ce considerăm sau ni se pare a fi o regresie poate fi mai curând o întrerupere a somnului din cauze diferite – de la durerea provocată de erupţia dentară, foame, reflux esofagian etc., până la lipsa unor obiceiuri de somn solide (nerespectarea orelor de somn, schimbarea bruscă a orarului/ rutinei).

Referinţe:
„Despre somn. De ce este vital să dormim şi să visăm“ – Matthew Walker (Ed. Vellant, 2018)
„What are the stages of sleep regression?“ – www.medicalnewstoday.com
„The science of healthy baby sleep“ – www.bbc.com

Foto: www.freepik.com