Cercetările științifice sugerează că alimentaţia mamei, în perioada alăptării, poate influenţa compoziția benefică a laptelui matern, însă mecanismele de bază implicate nu au fost elucidate. Este vorba, concret, de influenţa alimentaţiei asupra oligozaharidelor.
Oligozaharidele din laptele uman (HMO), numite şi glicani de lapte uman, sunt molecule de zahăr, care fac parte din grupul oligozaharidelor. Dieta mamei în timpul alăptării poate modela profilul acestor oligozaharide, un tip de carbohidrați complecși.
Observaţiile au fost făcute în urma unui studiu publicat în Nature Scientific Reports, efectuat de cercetătorii de la Colegiul de medicină Baylor, Spitalul de pediatrie din Texas şi alte instituţii. Prin influenţarea oligozaharidelor, care sunt hrană pentru bacteriile bune, are loc, implicit, o modificare a abilităţilor microbiomului din lapte.
Dacă în cercetări precedente, realizate atât în rândul oamenilor, cât şi al primatelor, am descoperit că ceea ce consumă o femeie în timpul sarcinii are capacitatea de a influenţa sănătatea metabolică a copilului pe tot parcursul vieţii, în studiul de faţă, prezentăm primele dovezi care ne arată că dieta unei femei care alăptează poate afecta în mod direct compoziţia oligozaharidelor din laptele matern. (Dr. Kjersti Aagaard, profesor de genetică umană şi moleculară la Baylor)
O altă observaţie pe care au făcut-o cercetătorii este următoarea: „Nu este vorba despre faptul că dieta maternă în sine afectează în mod direct microbii, ci că dieta afectează hrana microbilor, HMO-urile, care la rândul lor modelează capacitatea funcțională a comunității microbiene din laptele care va fi consumat de bebeluș. Interesant este faptul că modificările HMO au avut loc rapid, în 2 – 3 zile, după ce mamele participante la studiu și-au schimbat dieta“.
Descoperirea prezintă numeroase beneficii pentru cercetări ulterioare, atât pentru mamele care alăptează, cât şi pentru sugari. S-a constatat că sursele diferite de carbohidraţi şi de energie din dietă au modificat preferenţial concentraţiile de lapte din HMO, reacţie însoţită de modificări ale capacităţii metabolice a microbiomului din lapte. Mai mult, HMO-urile par să influenţeze, tot preferenţial, potenţialul de creştere al microbilor care duc fie la riscuri pentru sănătate, fie la anumite beneficii – de exemplu, prin modelarea comunităţii microbiene din lapte în feluri ce pot favoriza creşterea anumitor microbi buni, prin excluderea simultană a celor care duc la mastită în timpul alăptării.
Sursă: Maternal diet during lactation shapes functional abilities of milk bacteria (sciencedaily.com)