Sincopa mai este numită leşin sau lipotimie şi apare în contextul scăderii fluxului sangvin spre creier (hipoxie cerebrală). În timpul leşinului, copilul este hipotonic, transpirat şi insensibil la stimuli, cu o tensiune arterială mai mică decât cea normală, puls slab şi pupile dilatate. În mod normal, îşi revine complet după ce se trezeşte din starea de leşin.
Conform statisticilor efectuate în Statele Unite ale Americii, aproximativ o treime din populația de pe glob este afectată cel puțin o dată în viață de leșin.
Sincopa vasovagală şi sincopa situaţională. Sincopa vasovagală este o forma cea mai întâlnită de leşin şi se instalează reflexiv, fiind rezultatul unei reacţii exagerate la factori cum ar fi vederea sângelui, stresul emoţional puternic, menţinerea prelungită a corpului în poziţia verticală (sau în şezut), schimbarea bruscă de poziţie, căldura. Frecvenţa cardiacă lentă şi vasele sangvine dilatate duc la scăderea fluxului de sânge spre creier, provocând astfel leşinul. Sincopa situaţională se referă la leşinul care apare în anumite momente – urinatul (sincope de miturizare), defecatul, înghiţitul (când sunt probleme esofagiene), tusea (cu forţa, puternică), anxietatea, frica, durerea, foamea, stresul emoţional intens.
Pot exista și alte cauze de origine organică: metabolică (diabet), cardiacă, neurologică etc., dar acestea sunt însoțite de alte simptome. Sincopa este o urgenţă medicală atunci când apar dificultăţi de respiraţie, tulburări de vorbire şi de vedere, frecvenţă cardiacă anormală, leziuni sângerânde (în cazul unui traumatism cranian), persoana nu îşi revine.
Sunt cazuri când cauzele sincopei sunt clare şi cazuri când cauzele nu sunt în totalitate elucidate, ele pot apărea uneori şi fără o explicaţie concretă (mulţi care îşi fac ulterior analize descoperă valori normale). Cu toate acestea, se crede că leşinul apare la persoanele cu supraîncărcare venoasă periferică, care duce la o scădere bruscă a revenirii venoase periferice. Ca urmare, are loc o diminuare a ritmului cardiac, de sub 60 de bătăi pe minut (normalul este de 60-100 de bătăi pe minut). La copii, ritmul cardiac diferă în funcţie de vârstă şi, ca idee, ritmul cardiac normal este mai mare decât la adulţi. Iată valorile, începând cu 2-4 ani: 2-4 ani: 80-120 de bătăi/ minut; 4-6 ani: 70-110 bătăi/ minut; peste 10 ani: 60-100 bătăi/ minut.
Copilul a leşinat pentru prima dată? Este firesc să ne speriem, dar teama nu este de folos nici părintelui, nici copilului. Medicul este cel care va pune diagnosticul şi va recomanda analizele şi investigaţiile necesare (glicemie, calciu, electrocardiogramă, electroencefalogramă etc.), va stabili dacă este vorba de o sincopă vasovagală sau ortostatică, de hipoglicemie, epilepsie sau tulburare de conducere intraventriculară. În general, ca măsuri de prim ajutor: copilul nu se bruschează, nu se lasă nesupravegheat, nu i se dă lichide în timpul leșinului, i se vorbește calm, i se ridică ușor picioarele (pentru a ajuta circulația sângelui), se întoarce capul pe o parte (pentru a preveni blocarea căilor respiratorii de către limbă).
Surse documentare:
„Cauzele leşinului şi ce se întâmplă în organismul nostru când leşinăm“ – www.romedic.ro
„Sincopa“ – www.medlife.ro
„Les causes d’évanouissement chez l’enfant“ – www.bebesetmamans.20minutes.fr
„Malaises de l’enfant“ – www.doctissimo.fr
„Sincopa: cauze, simptome, tratament“ – www.monza-ares.ro
Foto: www.freepik.com