Fiecare copil învață în ritmul propriu, are zile mai bune sau mai puțin bune, uneori poate fi mai interesat și mai deschis, alteori mai apatic. Repetarea unei activități – cum ar fi, în cazul de față număratul -, deprinderea copilului cu cifrele, încă de când e mic, îl ajută să se familiarizeze cu acest proces și să-l integreze în viața de zi cu zi.
Bebelușii pot aprecia cantitățile. Încă de când sunt foarte mici, copiii au capacitatea de a estima și de a compara cantitățile. Nu numără așa cum o face un școlar sau un adult, însă, cu toate astea, ei observă diferența dintre un număr mai mare de obiecte și un număr mai mic de obiecte, cu precizarea ca această diferență să fie suficient de consistentă. De exemplu: un bebeluș de șase luni, dacă i se prezintă o imagine cu 14 puncte și una cu 30 de puncte, se va concentra în mod automat asupra celei de-a doua. Dacă, în schimb, i se arată o imagine cu 8 puncte și alta cu 12 puncte, nu va sesiza diferența.
Cum îl învățăm conceptul de număr și, apoi, cum să numere. Mai mult decât a citi, a identifica, pe un carton cifra 2, este de a ști că această cifră desemnează o cantitate. Al doilea pas esențial este ca el să înțeleagă că orice cantitate se obține prin adăugarea lui unu la cantitatea anterioară. Ideile îi aparțin lui Rémi Brissiaud, cercetător și pedagog de origine franceză, specializat în studiul dobândirii și dezvoltării competențelor aritmetice în rândul copiilor. Teoria lui are în vedere importanța legăturii dintre a număra și a enumera, dintre a număra și a asocia numărul cu o cantitate. Toate acestea ajută copilul în înțelegerea conceptului de număr. Dar cum procedăm practic, cum îl învățăm să numere și de la ce vârstă putem începe aceste exercițiu?
Exemple de activități pentru deprinderea număratului. Se pot folosi obiecte din locuință, grupate în mod specific (adică mai multe obiecte de același fel în același loc – ghivecele cu flori, jucăriile din pluș, cărțile, încălțările etc.). Activitățile se adaptează mobilității copilului și se integrează în viața de zi cu zi:
– până la un an – mergeți cu copilul prin casă și identificați un obiect (exemplu: un tablou); arătați-i acel obiect și numiți-l (Iată un tablou!); opriți-vă în fața oglinzii, arătați ochii și spuneți Doi ochi!;
– de la un an la doi ani: lăsați copilul să inițieze plimbarea prin casă și să vă ia de mână; în momentul în care vă arată anumite obiecte, numiți-le și verbalizați-le: O floare, două flori, un pahar, două haine… etc;
– de la doi ani la trei ani: integrați număratul în activitățile de rutină (când împăturiți hainele sau împachetați șosetele copilului, când mergeți în parc, când selectați cântecele cu cifre, când așezați în ordine încălțările, când tăiați felia de pâine sau un fruct cubulețe etc.) și faceți din acest demers un mod vesel de a învăța numerele.
Referințe: „Quel âge pour apprendre à compter?“ (www.pass-education.fr), „La construction du nombre au cycle 1“ (centre-alain-savary.ens-lyon.fr), „50 de activități interactive pentru dezvoltarea copilului“ (de Sally Goldberg, traducere: Miruna Andriescu, ed. Polirom, 2009, cap. „Număratul obiectelor“, p. 180-181).
