După ce bebeluşul intră în etapa diversificării alimentaţiei, sursele de hrană se multiplică, iar nutrienţii sunt luaţi din fructe, legume, carne, produse lactate etc. Revenind la alimentaţia din timpul sarcinii, viitoarea mamă ar trebui să aibă o dietă echilibrată pentru că fătul, fiind conectat la placentă prin cordonul ombilical, îşi ia, prin el, nutrienţii necesari dezvoltării sale, iar aceşti nutrienţi sunt în legătură strânsă cu hrana gravidei. Cu alte cuvinte, cordonul ombilical asigură schimburile nutritive dintre organismul mamei şi cel al fătului.
Citeşte şi: Meniul unei graviduţe, sugerat de nutriţionist
Ce înseamnă o dietă echilibrată, în care să primeze calitatea, şi nu cantitatea? Legume, cât de multe, carne slabă, evitarea consumului crescut de zahăr (sau, mai exact, de zahăr adăugat, pentru că majoritatea produselor conţin deja zahăr – inclusiv pâinea, sucul de roşii sau alte alimente de consum zilnic la care nu ne-am gândi că conţin zahăr) şi, în general, de carbohidraţi simpli.
Atenţie la carbohidraţi! Consultaţi-vă cu medicul sau cu un nutriţionist referitor la cantitatea de carbohidraţi şi tipul de carbohidraţi recomandaţi într-o dietă echilibrată! Nu îi excludeţi în totalitate din alimentaţie, pentru că există şi carbohidraţi de care organismul are nevoie (exemplu: cereale şi paste integrale, cartofi dulci, orez brun etc).
Livescience.com: acidul folic, calciul, fierul şi proteinele sunt esenţiale în sarcină
Acidul folic, cunoscut şi ca vitamina B9, este esenţială pentru prevenirea defectelor de tub neural la făt. „March of Dimes“, o organizaţie care are ca obiectiv sănătatea mamelor şi a bebeluşilor şi preîntâmpinarea anumitor probleme care pot apărea în sarcină, recomandă suplimentele de acid folic încă dinainte de sarcină, câte 400 micrograme zilnic, cel puţin o lună. Tot ei recomandă creşterea cantităţii cu 200 de micrograme, în perioada sarcinii. Alimente în care se regăseşte acidul folic: legume cu frunze verzi, fasole, citrice, cereale integrale şi derivate, pâine şi paste integrale.
Calciul, un mineral de bază pentru oase şi dinţi, are şi el un rol important. Potrivit Academiei de nutriţie şi dietetică, dacă o femeie însărcinată nu consumă suficient calciu, mineralul va fi luat din rezerva de calciu prezentă în oase şi dat bebeluşului pentru a-i acoperi nevoile nutritive. Vitamina D este importantă, de asemenea, pentru asimilarea calciului. Femeile gravide cu vârsta începând de 19 ani au nevoie de 1.000 de miligrame de calciu zilnic, conform aceleiaşi Academii. Alimente care conţin calciu: lapte, iaurt, brânză, sardine sau somon, legume crucifere, verdeţuri.
Fierul – dacă asimilarea calciului este în legătură cu vitamina D, asimilarea fierului este ajutată de vitamina C. Absorbţia fierului din ficatul de pasăre, de exemplu, poate fi stimulată prin lămâie (stoarceţi lămâie peste ficat). Academia de nutriţie şi dietetică precizează că o femeie însărcinată are de nevoie de 27 de miligrame de fier zilnic (pentru că e nevoie de creşterea volumului de sânge, esenţial în acoperirea nevoii de oxigen a fătului). Un nivel scăzut de fier în sarcină poate duce la anemie, asociată cu oboseala şi risc crescut de infecţii. Fierul se regăseşte în produse ca: ficat de pui, carne roşie, linte, fasole, spanac, fulgi de ovăz.
Proteinele ajută la formarea creierului şi a inimii. Sarah Krieger, dietetician și purtătoare de cuvânt în domeniul nutriției prenatale pentru Academia de Nutriție și Dietetică din Sankt Petersburg, Florida, descrie proteinele drept „nutrienţi constructori“, pentru că ajută la formarea organelor importante la copil, cum ar fi creierul şi inima. Surse de proteine: carne, păsări de curte, peşte, fasole, mazăre, ouă, nuci, tofu.
Sursă informaţii vitamine şi minerale: Livescience.com – „Pregnancy Diet & Nutrition: What to Eat, What Not to Eat“
Pentru realizarea unui meniu personalizat, consultaţi întotdeauna nutriţionistul! Nu consumaţi un anumit tip de aliment în exces.