Din nefericire însă, depresia postpartum în rândul proaspeților tătici nu este un subiect atât de dezbătut. Se scrie și se vorbește prea puțin despre dificultățile pe care unii tați le au atunci când vine pe lume un copil.
Ce spun studiile, la nivel global. În 2019, o echipă de cercetători din China a analizat studiile existente privind depresia paternă în timpul sarcinii partenerelor, dar și după nașterea copilului. 10% dintre tați ar suferi de depresie în perioada sarcinii și 14% în special în primul trimestru. După nașterea copilului, aproximativ 9% dintre tați trec prin depresie, în mod particular în primele 3-6 luni de la sosirea pe lume a bebelușului.
Simptome. Robyn Horsager-Boehrer, medic la University of Texas Southwestern, indică drept simptome ale depresiei postanatale la tați, unele manifestări similare mamelor: în principal, oboseala și modificări ale apetitului. Cu toate acestea, este mai puțin probabil ca aceștia să exprime emoții precum tristețea. În schimb, unii bărbați pot manifesta furie, iritabilitate, scăderea motivației, dureri de cap sau de stomac și dificultăți de concentrare. Abuzul de substanțe, cum ar fi alcoolul sau medicamentele, este, de asemenea, frecvent. Un studiu asemănător, realizat în 2021 și apărut în American Journal of Men’s Health, reconfirmă concluziile cercetătorilor asiatici: și bărbații pot suferi de depresie postanatală.
De unde vin aceste asemănări dintre comportamentul masculin și cel feminin, atât la nivel somatic (durerile fizice), cât și psihic (prezența unor emoții negative)? În încercarea de a defini depresia postanatală din rândul taților, s-a plecat de la înțelegerea fenomenului de „cuvadă“. Cuvada trimite spre perioade mitice ale omenirii, perioade din trecutul îndepărtat, dar să nu uităm că, prin procreere, se perpetuează și se transmit în același timp și anumite mituri din interiorul unei familii, din partea ambilor parteneri. În comuna primitivă, de exemplu, în Asia, America de Sud și Europa, cuvada era un fel de „rit de asistare a tatălui la nașterea copilului său, unde se comporta ca mamă, primind îngrijirile moașei, felicitările și darurile rudelor și prietenilor“. Cu alte cuvinte, tatăl era identificat cu mama. Să fie responsabili neuronii-oglindă în ceea ce privește apariția depresiei postanatale și la bărbați?
Neuronii-oglindă, responsabili de imitarea inconștientă a unui comportament? De multe ori reacționăm impulsiv când suntem puși față în față cu diverse situații – fie am primit o veste proastă, fie suntem martorii unei nedreptăți, fie ne intrigă ceva anume. Copiii ne văd și urmează automat exemplul, ne imită – de aceea vedem la ei, în oglindă, unele gesturi ale noastre sau reacții. De unde vine această imitație, copiere a comportamentului din jur? Este vorba, cel mai probabil, de neuronii-oglindă, prin care ei simulează, într-o realitate virtuală acțiunile persoanelor apropiate, cu care sunt într-o simbioză emoțională. La fel e și cu tații din perioada cuvadelor – preiau manifestările emoționale ale partenerelor.
Alte explicații ale depresiei la tați. De ce tatăl se simte perturbat, și el, chiar dacă în cazul lor nu au avut loc schimbări fiziologice sau biologice? Corinne Antoine, psiholog clinician și psihoterapeut, aduce în discuție mai multe ipoteze: 1. „nașterea bebelușului este asociată cu o importantă modificare psihică însoțită de o reactivare a unor conflicte arhaice (conflicte ce îl proiectează și pe tată în mecanisme infantile)“; 2. „este cauzată de o absență psihică și fizică (o moștenire inconștientă care, prin intermediul lucrurilor trecute deliberat sub tăcere, se întrupează în fiu și creează în interiorul acestuia un dezechilibru)“; 3. „are surse diferite comparativ cu depresia maternă și pornește de la o axă oedipiană (cea maternă este fondată pe o disfuncționalitate narcisică a femeii)“.
Recunoașterea depresiei este la fel de importantă atât în rândul femeilor, cât și al bărbaților. Chiar dacă sursele suferinței psihice sunt diferite, efectele acestora pot afecta în mod egal armonia cuplului și a trio-ului mamă-copil-tată. De aceea sunt esențiale ajutorul specializat și sprijinul familiei.
Referințe: „Depresie și anxietate“ – www.doc.ro; „Dépression post-partum: les pères sont aussi à risque“ – www.naitreetgrandir.com; „Ghid psihologic pentru sarcină și maternitate“ (de Corinne Antoine, Ed. Trei, 2008, pp. 130-131)
