Placenta, deşi este un organ temporar, prin care se efectuează schimburile între făt şi mamă şi care este eliminat după naştere, are un rol extrem de important. Placenta este şi sursa principală a hormonilor care duc la majoritatea schimbărilor fizice.
Gonadotropina corionică umană (hCG) este secretată de placenta în curs de dezvoltare. Placenta începe să se formeze după ce ovulul fertilizat se implantează în uter, la aproximativ șapte până la 10 zile după concepție. Până în săptămâna a 12-a, placenta este formată și gata să își îndeplinească funcțiile. Gonadotropina corionică umană asigură o sinteză îndeajunsă de estrogeni şi progesteron din ovare până când placenta ajunge la maturizare, moment în care ea este cea care va prelua producerea acestor hormoni (în aprox. 3-4 luni).
Ce rol au estrogenii? Favorizează proliferarea ţesuturilor reproducătoare prin creşterea în dimensiuni a musculaturii uterine, prin stimularea proliferării mucoasei uterine şi a reţelei sanguine de la nivelul sânilor, a producţiei de mucus vaginal. Acţionând ca nişte hormoni de creştere, favorizează producerea de celule noi (din placentă, sâni, păr şi piele, ceea ce ar putea explica aerul radiant pe care îl au unele femei însărcinate). Aceşti hormoni influenţează şi laxitatea ligamentară/articulară – bazinul se „lărgeşte“ pentru a-i face loc copilului. Nivelurile ridicate de estrogeni din sarcină au probabil o legătură şi cu retenţia apei, acumularea de grăsime în stratul subcutanat şi, de asemenea, apariţia petelor pigmentare.
Progesteronul relaxează uterul, pereţii vaselor de sânge, pereţii stomacului şi ai intestinului, permiţând o absorbţie mai eficientă a substanţelor nutritive. El este responsabil şi de secreţia hormonului ovarian relaxină, responsabil de înmuierea ligamentelor, cartilajelor şi colului uterin (se întind în timpul naşterii).
Placenta secretă, în afară de estrogeni şi progesteron, şi alţi hormoni, printre care şi un hormon (similar TSH-ului) care stimulează funcția tiroidiană; efectele hormonului tiroidian au tendința de a crește și pot simula hipertiroidismul cu tahicardie, palpitații, transpirație excesivă și instabilitate emoțională. Cu toate acestea, hipertiroidismul autentic poate fi observat în 0,08% dintre sarcini.
Referinţe: Placenta – ce este, când se formează și ce rol are; Sarcina, naşterea şi nou-născutul (de Penny Simkin, Janet Whalley şi Ann Keppler, traducere de dr. Dana Mihai, ed. Meteor Press, 2009, p. 48), Physiologie de la grossesse – www.msdmanuals.com
