Ce este stresul și când devenim stresați
Evitarea stresului este una dintre primele recomandări pe care le primim de la medic. Din ce în ce mai mulți oameni se plâng de stres, ajung în situații în care nu îl mai pot controla, se instalează neliniștea, panica, iar creierul pare să lucreze numai în acest sens: scenariile negative se multiplică, inima bate necontrolat, atenția se concentrează numai asupra cauzei care ne tulbură. Efectele asupra organismului nu au cum să fie pozitive. Definiția cuvântului stres confirmă, și ea, această realitate: „Stresul este un termen general utilizat pentru orice factor din mediu (traumatism, emoții, frig, căldură etc.) capabil să provoace la om și la animale o stare de tensiune și o reacție de alarmă a organismului, determinând uneori îmbolnăviri grave“. Cu toate astea, există și părți bune ale stresului, dacă le putem așa. Nu vi s-a întâmplat ca, atunci când sunteți stresați că trebuie să terminați ceva anume, dați mai mult randament, sunteți mai eficienți?
Stresul în sarcină: când este bun, când este rău
Să luăm un exemplu: îți dorești un copil și afli că ai rămas însărcinată. Vestea declanșează emoții multiple, de natură diferită: bucurie, fericire, agitație, frământare, neliniște. Cum va fi în sarcină?, Dacă vor apărea complicații?, Voi trece cu bine peste această etapă?, Mă voi descurca să cresc copilul? – sunt doar câteva întrebări pe care o graviduță și le pune. Françoise Molénat, coautoarea cărții „Stresul și sarcina. Prevenții în funcție de riscuri“ („Stress et grossesse. Quelle prévention pour quels risqués?“) numește acest tip de reacții stres de adaptare și îl consideră normal, o manifestare de apărare firească în fața unei situații noi. Referitor la stresul din timpul sarcinii, în doze mici, inerente, nici el nu ar afecta copilul. Condiția este ca acesta să nu se răsfrângă asupra stării generale, să scape de sub control, să schimbe practic radical comportamentul și, implicit, să influențeze negativ sănătatea.
Siguranța emoțională: hrana sufletească a copilului
Exemple de situații stresante cu impact puternic sunt: tensiuni/ probleme în familie, în cuplu, accidente, doliu sau, cu extindere mai largă, catastrofe naturale ori chiar război. Complicațiile pot fi: nașterea prematură, întârzieri în dezvoltarea fătului, greutatea mică a acestuia la naștere. Însă aceeași Françoise Molénat deschide și o portiță de salvare și spune că dacă există surse care vulnerabilizează fătul, sunt șanse de recuperare odată ce vine pe lume, prin oferirea unor condiții favorabile dezvoltării lui, în special din punct de vedere emoțional. Confortul și siguranța emoțională sunt hrana lui sufletească.
