Dermatita atopică, la cei născuţi înainte de 1960, era prezentă într-un procent de aproximativ 2%. În ţări precum Iran sau China, incidenţa ei este de sub 2%. În schimb, în ţări dezvoltate, ca Statele Unite ale Americii, Marea Britanie, Australia, Scandinavia, procentele de copii cu vârste de 6-7 ani care suferă de dermatită atopică se situează la un nivel de 10-20 %.
Creşterea în timp a incidenţei acestei afecţiuni şi diferenţele mari între ţările dezvoltate şi mai puţin bine dezvoltate a fost explicată prin ipoteza igienei. Vaccinurile, folosirea pe scară largă a antibioticelor, curăţenia excesivă au dus la scăderea infecţiei în rândul copiilor. Şi-atunci, se pierde fenomenul de tolerare a germenilor din mediu şi, prin urmare, când apare un germen, organismul reacţionează exagerat. De asemenea, tot curăţenia excesivă se presupune că împiedică mucoasa intestinală să se colonizeze cu nişte bacterii benefice care dezvoltă antigene şi enterotoxine, toate acestea ducând, în timp, la apariţia unei toleranţe imune.
Unii autori consideră că suplimentarea cu bacili a intestinului ar putea scădea apariţia dermatitei atopice sau să ducă la forme mai uşoare. Există şi alte detalii care favorizează apariţia dermatitei atopice: poluanţii din aer, unii aditivi alimentari, faptul că mama fumează. De asemenea, o diversificare precoce a alimentaţiei şi introducerea unor alimente mai exotice (cum ar fi arahidele) pot creşte frecvenţa acestei afecţiuni.
Notă: Pentru mai multe informații despre dermatita atopică, urmăriți, pe YouTube, un interviu cu medicul dermatolog dr. Iuliana Lupu. Interviul a fost realizat de Bebe Tei şi Clinica Medicum, cu sprijinul Bioderma.