Pentru realizarea studiului, cercetătorii de la Facultatea de Silvicultură și Facultatea de Medicină UBC au analizat scorurile de dezvoltare a 27.372 de copii din Metro Vancouver, care au frecventat grădinița între 2005 și 2011. Au estimat cantitatea de spațiu verde din jurul reședinței fiecăruia, de la naștere până la vârsta de cinci ani. Au evaluat, de asemenea, nivelurile de poluare a aerului, cauzată de trafic, și zgomotul din comunitate.
Rezultatele cercetărilor evidenţiază importanţa fundamentală pe care o au spaţiile verzi – copaci, parcuri, grădinile din comunitate. „Majoritatea copiilor se descurcau bine în privinţa dezvoltării – în termeni de abilităţi lingvistice, capacitate cognitivă, socializare şi alte aspecte“ – spune Ingrid Jarvis, doctorandă şi autoarea studiului. „Însă ceea ce este interesant în cazul copiilor ale căror reşedinţe erau situate în spaţii cu vegetaţie mai multă şi natură mai bogată a fost faptul că dezvoltarea lor se prezenta, în general, mai bine decât la cei care locuiau în medii cu mai puţină verdeaţă“, continuă Jarvis.
Potrivit oamenilor de ştiinţă, motivul îl reprezintă parţial abilitatea spaţiului verde de a reduce efectele dăunătoare ale poluării şi zgomotului (provocările de mediu putând duce la stres, tulburări de somn şi afectarea sistemului nervos central).
Matilda van den Bosch, cercetător asociat al studiului, apreciază că încă mai e nevoie de documentare, însă prezenta concluzie sugerează că eforturile de planificare urbană privind mărirea suprafeţelor de spaţiu verde în cartierele rezidenţiale şi în jurul şcolilor sunt benefice pentru dezvoltarea din copilăria timpurie a celor mici, cu potenţiale beneficii de sănătate de-a lungul vieţii.
Sursă: traducere şi adaptare Spending time in nature promotes early childhood development – www.sciencedaily.com
Articole pe aceeaşi temă:
Să-i învăţăm pe copii să iubească şi să respecte natura!