Acest lucru îl va ajuta pe bebe să integreze mai bine noțiunea de zi și de noapte. Cu toate astea, atunci când își face doar siesta, camera bebelușului nu trebuie să fie complet în întuneric.
Noaptea, dacă lumina este aprinsă/ au o sursă de lumină artificială, nu înseamnă că bebelușul va adormi imediat sau mai repede. Dimpotrivă, îl agită și îi inhibă somnul. Explicația este următoarea: melatonina (sau hormonul somnului) este produsă de glanda pineală (glandula pinealis) și eliberată apoi în sânge, dar asta doar dacă este destul de întuneric. Dacă lumina oprește sinteza, întunericul o stimulează.
Pentru a-i oferi bebelușului o atmosferă liniștitoare și reconfortantă, unii părinți aleg să instaleze în camera micuțului o lampă de veghe. Este bine de știut că până în vârsta de 2 ani, copilului nu îi este frică de întuneric, teama aceasta se instalează în timp și atinge apogeul între 3 și 5 ani. Cu cât lumina este mai multă, cu atât descrește producția de melatonină.
În cazul în care bezna este totală și părintele are nevoie de o sursă discretă de lumină pentru orientare, o mică lumină nocturnă direct la priză sau ținerea ușii întredeschise pot fi de folos.
Dar în timpul zilei? Este nevoie de linişte absolută când doarme bebe? Robert Needlman, medic pediatru şi unul dintre experţii echipei de la „Compania Dr. Spock“, îi sfătuieşte pe părinţi: „(…) este chiar bine să se obişnuiască să doarmă cu ceva zgomot obişnuit al casei (…). De fapt, dacă bebeluşul se va obişnui să doarmă în linişte absolută, îşi va pierde capacitatea de a dormi când în casă este acţiune“ (Dr. Spock – Esenţial pentru bebeluşul tău, Ed. All, 2009, p. 11).
Citește și: Cum ne dăm seama că bebeluşul respiră noaptea, când doarme?
Articol inspirat după o idee din „Cartea bebeluşului“, scrisă de Birgit Gebauer-Sesterhenn şi dr. Manfred Praun, tradusă de Doina Elisabeta Mihalcea şi Octavian Brândeu, publicată de editura Mladinska Bucureşti, p. 119.