Laptele matern este cel mai bun aliment pentru creșterea și dezvoltarea bebeluşului, conţine cantitatea perfectă de proteine, carbohidrați, grăsimi, vitamine și minerale și este ușor de digerat. Dar alăptarea poate fi, desigur, şi mai mult decât un moment în care copilul este hrănit.
Pentru mai multe detalii, citeşte articolele Avantajele alăptării pentru mamă şi Avantajele alăptării pentru sugar!
Conform dr. Aletha Solter, psiholog american şi expert în parentaj, teoria ataşamentului, psihologia traumei şi disciplina nonpunitivă, sunt şi cazuri când alăptarea are loc în mod excesiv – în sensul că sugarul este pus la sân de fiecare dată când plânge, fără a-i fi neapărat foame sau sete. Alăptarea preia rolul de alinare, de liniştire a celui mic; în felul acesta copilul va învăţa să îşi reprime lacrimile înlocuindu-le cu hrană.
Există o serie de consecinţe posibile – scrie ea – ale hrănirii la sân excesiv; într-un capitol destinat acestui subiect, din cartea Bebelușul meu înțelege tot, Aletha Solter enumeră următoarele implicaţii: treziri mai dese noaptea, obezitate (este hrănit mai mult decât are nevoie), nevoia de a sta mai des la sân (înlocuindu-l astfel cu plânsul). Aletha Solter numeşte şi formarea unui „tipar de control“ care poate degenera în dependenţa de dulciuri. Prin urmare, la vârsta adultă, copilul hrănit excesiv la sân, în loc să îşi exteriorizeze emoţiile, să plângă, să răbufnească, se va retrage în mâncat/ băut/ fumat.
Autoarea precizează că acest tipar poate fi reparat, cât copilul este mic, prin simpla evitare a pusului prea des la sân pentru a se linişti. Cu alte cuvinte, va trebui lăsat/ învăţat să plângă şi să se înfurieze pentru că ar putea fi mai sănătos pentru dezvoltarea lui emoţională (şi chiar fizică).
Pentru o diferenţiere clară între hrănirea la sân excesivă şi hrănirea la sân suficientă, care să îi satisfacă foamea şi setea şi să asigure buna dezvoltare a bebeluşului, recomandăm consultarea unui specialist în alăptare! De ajutor este şi urmărirea cursului online de alăptare susținut de Dr. Ilinca Tranulis, medic specialist pediatru și consultant în lactație certificat internațional IBCLC.
Ce se întâmplă atunci când mama nu produce suficient lapte, iar alăptarea, cu rolul ei esenţial, de a hrăni bebeluşul, nu poate avea loc în cele mai bune condiţii? Cei de la Unicef ne asigură că acesta nu este decât un mit şi că producţia de lapte este în strânsă legătură cu poziţia sugarului, de cât de bine este ataşat, de frecvenţa perioadelor de alăptare şi de cantitatea extrasă din fiecare sân. Citeşte şi despre Importanţa cursurilor de alăptare!
Stresul, oboseala, anxietatea, durerea pot inhiba reflexul de ejecţie şi eliberare a laptelui; însă „relaxarea, gândul la copil sau privirea de poze cu acesta, masajul mamelonului şi a întregului sân pot restabili acest reflex“ – ne încurajează specialiştii de la 07alaptare.ro.
Referinţe: „Bebelușul meu înțelege tot“, Aletha Solter, Ed. Herald, București, 2017, trad. de Ruxandra Dumitrache, pp. 123-126); „Demascăm cele mai frecvente 14 mituri despre alăptare“ – www.unicef.ro; „Reflexul de ejecţie a laptelui“ – 07alaptare.ro.
Foto: www.freepik.com