Evenimentele stresante din perioada prenatală, retrăite de viitoarea mamă, sunt asociate cu rezultate adverse în neurodezvoltarea copiilor – informează recenta cercetare. Este vorba de migraţia unei mici molecule, în timpul unei reacţii chimice, în urma căreia se adaugă ADN-ului, ducând la metilarea ADN-ului. Aceste descoperiri ar putea oferi noi informații despre modul în care mediul fetal ar influența nu doar dezvoltarea neurologică, ci și metabolismul și funcțiile imunologice.
La studiu au participat peste 5.500 de persoane, fiind pentru prima dată când se cercetează un număr atât de mare de participanţi. Tot pentru prima dată s-a examinat şi întregul epigenom (până în prezent au fost avute în vedere doar genele de control ale stresului). Epigenomul reprezintă setul complet de modificări la nivel de ADN sau proteine asociate ADN-ului dintr-o celulă, care modifică expresia genică dar nu modifică secvența ADN – conform definiţiei oferită de raportuldegarda.ro.
Experimentul a analizat 5 tipuri principale de stres cu care se confruntă mamele în timpul sarcinii: stresul financiar, conflictul cu partenerul, conflictul cu un membru al familiei sau cu un prieten, abuzul (inclusiv fizic, emoțional și mental) și moartea unui prieten sau a unei rude, plus un scor cumulativ care combină toate cele 5 categorii de stres.
Am descoperit că, atunci când mama a experimentat o cantitate cumulativă de stres în timpul sarcinii, a existat, de fapt, o asociere cu metilarea ADN-ului în sângele din cordonul ombilical, adică un fel de modificare epigenetică la copilul care se dezvoltă în uter. O modificare epigenetică nu schimbă secvența ADN-ului, însă ADN-ul este modificat, ceea presupune o dinamică, ceva ce se poate transforma ca răspuns la expunerea la mediu. Prin urmare, se poate activa sau dezactiva mai târziu în viața copilului, ori nu se poate întâmpla nimic, încă nu se ştie sigur. Se crede că este un mecanism de control al expresiei genetice – a declarat Anna Ruehlmann, autor principal al studiului şi cercetător postdoctoral al Departamentului Ştiinţelor sănătăţii publice şi a mediului, de la Colegiul de Medicină al UC – Universitatea din Cincinnati.
Ruehlmann mai spune că o altă necunoscută constă în modul în care acest proces are impact asupra copiilor odată ce se nasc. „Am descoperit 5 puncte specifice de metilare a ADN-ului cu 3 factori de stres diferiţi – stresul cumulativ şi stresorii de conflict cu familia/ prietenii, abuzul (fizic, sexual, emoţional) şi moartea cuiva apropiat – care au fost asociaţi cu metilarea ADN-ului la fătul în curs de dezvoltare. Acestea au avut loc în gene care s-au dovedit a fi implicate în neurodezvoltare“ – explică cercetătoarea.
Următorii paşi ai cercetării vor consta în efectuarea unor analize funcţionale pentru a vedea în detaliu activitatea acestor gene şi felul în care afectează metilarea ADN-ului expresia lor.
Sursă: traducere şi adaptare a articolului Impact of maternal stress during pregnancy on child’s health, publicat pe pagina de noutăţi din domeniul ştiinţei, sciencedaily.com
Citeşte şi:
Stresul și sarcina
Studii noi: ce efect are asupra bebelușului trecerea de la o stare la alta a mamei, în sarcină
Poate duce stresul accentuat la o naștere prematură? Medicul specialist răspunde
Foto: www.freepik.com
