Bebeluși

Unde poate duce lipsa vitaminei D?

O lipsă de vitamina D, apărută în perioada de creştere, duce la o insuficientă mineralizare a oaselor. Din acest motiv pot apărea deformări ale oaselor în zone ca nivelul gambelor, cutia toracică sau cutia craniană.

„Recomandarea actuală este ca, încă de la şapte zile de viaţă, toţi copiii să primească supliment de vitamina D. Doza recomandată este cuprinsă între 400-800 de unităţi internaţionale pe zi. Este grija mamei ca în fiecare zi să administreze copilului acest supliment (dintr-o sursă naturală sau de sinteză)“ – spune Dr. Ilinca Tranulis, medic pediatru și consultant în lactație, în emisiunea live disponibilă pe pagina de Facebook Bebe Tei.

În aceeași înregistrare, aflăm informații importante despre efectele lipsei vitaminei D și, mai ales, cum ne dăm seama că bebelușul are sau nu o deficiență de vitamina D.

Ce efect poate avea, însă, lipsa vitaminei D? O lipsă de vitamina D, apărută în perioada de creştere, duce la o insuficientă mineralizare a oaselor (nu se depune suficient calciu în oase). La naştere, oasele copiilor sunt mai flexibile, mai moi, însă, pe măsură ce cresc, se depune mai mult calciu în oase, şi-atunci ele se întăresc. Dacă, însă, în perioada în care copilul se dezvoltă, există o lipsă de vitamina D, el începând să îşi folosească oasele (când se ridică, merge de-a buşilea, stă în picioare, merge), acestea se pot deforma. Deformarea are loc, în principal, la nivelul gambelor, deoarece greutatea corpului apasă pe această zonă, dar şi la nivelul cutiei toracice şi a cutiei craniene. Prezenţa acestor semne poate duce la apariţia suspiciunii că acel copil suferă de o deficienţă de vitamina D.

Cum aflăm dacă e vorba sau nu de o deficiență de vitamina D? În urma unei analize de sânge (25-OH-vitamina D), se va descoperi dacă este vorba sau nu despre o deficienţă. Existenţa semnelor clinice de rahitism (deformări ale oaselor) plus deficitul din analize de vitamina D duc spre diagnosticul de rahitism, prin urmare, copilului i se recomandă o doză mai mare de vitamina D decât doza profilactică. Ideal este să nu se ajungă la deficit, la rahitism, preferabil este să se facă profilaxia zi de zi, timp de doi ani, iar apoi, obligatoriu, în lunile cu „r“. Important! Doza de vitamina D profilactică se creşte şi se adaptează în funcţie de fiecare caz în parte: unii copii au probleme digestive (nu absorb bine vitamina D), alţii, din diferite motive, nu pot fi expuşi la soare, iar cei cu o piele mai închisă la culoare o sintetizează într-un procent mai mic.

Citește și: Oferă laptele matern doza zilnică recomandată de vitamina D?