Aș începe cu limitarea sării și aș recomanda introducerea ei în alimentaţie după vârsta de doi ani, deși părerile sunt împărțite, unii specialiști fiind de părere că se pot adăga cantități mici de sare după vârsta de un an. Însă eu sfătuiesc mamele pe care le consiliez ca, după un an, să folosescă produse care conțin sare (brânză, pâine, măsline etc.), fără a adăuga sare în preparate, până în jurul vârstei de doi ani.
De ce există restricţii/ limitări privind sarea?
Motivul pentru care sarea este recomandată numai în cantități foarte mici și ideal după vârsta de doi ani, se datorează faptului că rinichii bebelușilor nu sunt suficient de maturi pentru a gestiona o cantitate mare de sare, prin urmare, o dietă bogată în sodiu poate suprasolicita funcția renală. Un alt motiv ar fi faptul că prea multă sare ar putea încuraja gustul și preferința pentru alimentele sărate pe tot parcursul vieții.
Ce alte alimente ar trebui limitate?
Dacă discutăm despre alimente care ar trebui limitate, atât zahărul, cât și îndulcitorii (miere, sirop agave, sirop arţar etc.) se recomandă să se ofere în cantități mici după vârsta de un an. Un aport ridicat de zahăr în prima parte a vieții este strâns legat de apariţia cariilor, poate, de asemenea, influenţa preferinţa pentru dulce în alegerea alimentelor, copiii ajungând să refuze produsele nutritive, mai puţin dulci. Consumul excesiv și timpuriu de alimente bogate în zahăr și înlocuitori cu indice glicemic ridicat poate conduce la apariţia prematură a obezităţii, diabetului.
În ce cantităţi oferim copiilor sucuri de fructe, proaspăt stoarse, după vârsta de un an?
Băuturile dulci, chiar carbogazoase, nu ar trebui să facă parte din meniul unui copil. Sigur, se poate opta, după vârsta de un an, pentru sucurile de fructe, proaspăt stoarse, ocazional și nu mai mult de 150 ml/ zi. Însă băuturile dulci, sucurile îndulcite (implicit cele carbogazoase), unele tipuri de iaurt de băut cu fructe, conțin cantități mari de zahăr adăugat și nu ar trebui să facă parte din alimentația copiilor.
Mâncare de tip fast food, mezeluri, cârnaţi, crenvurşti, chipsuri, bombonele?
Toate intră pe lista produselor de evitat. De asemenea, nu ar trebui să se regăsească în meniul copiilor sub trei ani, nici în meniul copiilor mai mari, poate doar ca excepții în cazul copiilor mai mari – mâncarea de tip fast-food și junk food, precum burgerii de la fast-food, cartofii prăjiți, chipsurile, prăjiturele ambalate din comert (marketate ca fiind pentru copii), acadele, bomboane, biscuiți, gogoși și produse de patiserie. În felul acesta, limităm și grăsimile saturate provenite din preparatele de tip fast-food și junk-food. În aceeași categorie aș include și mezelurile de slabă calitate (cu aditivi, cantități mari de sare), cârnații și crenvurştii.
De evitat, conform recomandărilor FDA, sunt și peștii mari, cu conținut ridicat de mercur, precum rechin, pește spadă, macrou king, ton obez (bigeye tuna).
Orezul, un aliment controversat?
Orezul este un aliment care nu lipsește din meniul copiilor, însă studiile realizate în ultimul deceniu au evidențiat îngrijorări cu privire la conținutul ridicat de arsenic din orez și potențialele implicații asupra sănătății, în special pentru sugari și copii mici (sub 3 ani). Motiv pentru care eu recomand ca, măcar până la 3 ani, să se folosească un tip de orez cu conținut scăzut în arsenic, precum orezul basmatic alb sau jasmine alb. De asemenea, implicit, ar trebui limitat consumul laptelui vegetal de orez și a cerealelor instant pentru copii pe bază de orez.
Cosmina Niţu este tehnician nutriționist și consultant în diversificarea alimentației bebelușului şi autoarea cărţii Diversificarea pas cu pas, un ghid util pentru orice mamă aflată la început de drum.
