Pe Isa o ştiţi din proiectul #bebeteiubesc. Iar dacă nu o ştiţi, o cunoaşteţi acum. Povestea ei este povestea onestă a unei mame care îşi recunoaşte limitele răbdării, dar mai e şi o foarte bogată sursă de inspiraţie – Isa ne-a oferit cel puţin 10 idei de activităţi pentru copii, la bloc, în condiţii de izolare! Apropo, ştiaţi că o canapea se poate transforma în tobogan? ?
Cap. I: Despre părţile „nebune“ ale acestei perioade şi cum s-au transformat ele în părţi bune
Am făcut ceea ce am zis că nu voi face niciodată: i-am dat acces la desene
Pe 9 martie am început să ne autoizolăm. Ivan avea atunci 2 ani şi o lună. Timp de o lună, am stat numai în casă, după care am ieşit cam o dată pe săptămână, pentru că eu am nevoie, nu el. Ivan e fericit că e cu mami şi tati acasă.
Este, într-adevăr, dificil să ţii în casă un copil care are bateriile încărcate full de dimineaţa până seara. La bloc, ţinutul în casă este şi mai dificil. I-am explicat zilnic despre virusul de-afară care ne face să ne simţim rău. Se pare că a înţeles – acum mă chinui să îl conving să ieşim să luăm o gură de aer, iar el îmi răspunde că afară e virusul şi nu vrea să iasă. ?
Norocul meu a fost că nu am de lucru în perioada asta. Deşi financiar, se simte diferenţa, mă bucur că nu mă împart între job şi copil, casă, mâncare etc. Cu toate astea, tot este epuizant să faci faţă energiei copilului. Aşa că am făcut ceea ce am zis că nu voi face niciodată: i-am dat lui Ivan acces la desene. Când nu mai pot, decât să ajung să nu îmi mai pot controla nervii, îl las câteva minute pe youtube, la desene. Mă simt prost din acest motiv, dar în momentele astea îmi încarc şi eu puţin bateriile şi per total este mai bine pentru toţi.
Cap. II: Despre cel puţin 10 activităţi diferite în care este implicat Ivan
Mereu adaug cărţi la colecţia pe care o avem deja
O să enumăr câteva dintre activităţile preferate ale lui Ivan. Pentru că cel mai mult ne jucăm împreună, majoritatea dintre ele mă implică şi pe mine (sau pe tati, desigur). Aşadar, lui Ivan îi place:
- să toarne mălai dintr-un recipient în altul;
- să „spele“ vasele (îi place să stea la chiuvetă şi câte o oră);
- să plimbe maşinile pe pistă;
- să se joace de-a v-aţi ascunselea;
- să pictăm, să desenăm;
- să construim din piese de lego case, turnuri, animale, să facem puzzle-uri simple;
- să stea în băiţă cu jucăriile preferate de 2 ori pe zi, să „înoate“;
- să mă transform în fantomă şi să alergăm prin casă (e un joc cerut de el, îi plac fantomele);
- să citim (e una din activităţile preferate, mereu adaug cărţi la colecţia pe care o avem deja);
- să transformăm canapeaua în tobogan;
- să modelăm cu plastilina.
La un moment dat, i-am luat un leagăn de interior, pentru că îi plăcea mult să se dea în leagăn, însă după vreo săptămână şi-a pierdut interesul.
Capitolul III. Secretele Isei, pentru o poveste cu happy end
Când îl simt nervos, introduc activităţi noi
Încerc să îl las pe Ivan să facă ce vrea, atât timp cât nu reprezintă un pericol pentru el. De ce? Îmi imaginez că îi este şi lui greu să stea în casă, aşa că mă străduiesc să nu îl stresez. Apoi, respect rutinele avute înainte de perioada izolării: ore fixe pentru mese, gustări şi somn. Aceste rutine îl ţin în zona lui de confort. Iar atunci când simt că e stresat, nervos sau dacă vrea să facă ceva ce nu îmi convine, introduc activităţi noi.
Citeşte şi: Viaţa în izolare, cu un copil de 1 an şi 10 luni: „Fiecare zi e diferită!“