Pătuţul, de exemplu, nu trebuie să aibă în preajmă lucruri de care bebe se poate agăţa, în momentul în care începe să stea în picioare (cum ar fi o bibliotecă cu rafturi sau rafturi cu obiecte de decor), sau de care să poată trage (cum ar fi un tablou, o perdea sau o draperie). Ideal este, prin urmare, ca de-o parte şi de alta să se afle doi pereţi goi.
Când este montat, pătuţul trebuie, de asemenea, să fie bine prins, să aibă toate cuiele bine fixate, să nu se clatine. Salteaua, la rândul ei, să nu alunece, iar spaţiile dintre gratii sau alte detalii decorative ale pătuţului (spaţii decupate pe laterale) să nu permită trecerea capului copilului printre ele.
Dacă bebe doarme în propriul pătuţ, este bine să nu existe în jur surplus de păturele, jucării sau alte obiecte, pentru a nu exista riscul să fie trase peste faţă (începând cu 3-4 luni, începe să prindă obiectele şi să le tragă).
Pentru a evita asfixierea, Dr. Robert Needlman recomandă în cartea sa, Esenţial pentru bebeluşul tău, să nu i se dea copilului jucării de pluş cu ochi de plastic sau maşinuţe cu roţi detaşabile (ele se ţin în afara pătuţului) şi, în cazul în care pătuţul are părţi de plastic, să nu existe aşchii sau asperităţi – scrie el. (ed. All, 2009, traducere de Vlad-Andrei Vasilescu, p. 63).
Citeşte şi:
Cum pregătim camera bebeluşului
Pătuțul bebelușului: criterii de urmărit în achiziţionarea şi poziţionarea lui
Bebeluşul a căzut din pat: importanţa prevenţiei şi simptomele alarmante
Foto: www.freepik.com
