Bebeluși

Supraîncălzirea bebelușului – cauze, simptome, prevenție

Supraîncălzirea este, alături de foame, sete, frig, somn, boală, unul dintre motivele care îi fac pe bebeluși să plângă. Supraîncălzirea poate duce la șocul caloric, pentru că la copilul sub 2 ani, reglarea termică este prost asigurată.

Supraîncălzirea are drept cauze temperatura crescută din mediul înconjurător, straturile prea multe de haine, hidratarea insuficientă. Lăsarea copiilor în mașină, cu geamurile închise, pentru o anumită perioadă, poate duce la supraîncălzire și șoc caloric. Poziționarea patului lângă o sursă de căldură, dar și plimbarea (fie ținut în brațe, fie în căruț) direct în razele puternice ale soarelui fără luarea unor măsuri de protecție (pălăriuța, în timpul sezonului estival) au ca efect, de asemenea, supraîncălzirea.

Atenţie și la cum îi îmbrăcăm pe cei mici, la câte straturi de haine punem pe ei! Bebelușii nu au capacitatea de a-și regla temperatura corpului, iau temperatura mediului exterior, pentru că sistemul lor de reglare nu este maturizat. Neștiind să spună prin cuvinte „Mami, mi-e cald!“, se exprimă prin plâns. Supraîncălzirea este unul dintre motivele de plâns cel mai des întâlnite la bebeluși.

Prevenție. Un prim mijloc de prevenție este reglarea temperaturii în camera copilului și, ideal, stabilirea unei temperaturi constante în întreaga casă. Atunci când, de exemplu, temperatura este între 22 și 24 de grade, nu îi punem căciulă (în casă fiind) și nici nu îl îmbrăcăm prea gros, pentru că există deja un confort termic. „La copilul febril, indiferent de originea febrei, se va crește rația de apă, copilul va fi îmbrăcat mai ușor și nu se vor folosi sticle cu apă caldă“ (Emil & Herta Căpraru, Mama și copilul, ed. Medicală, p. 316). Vara, în timpul plimbărilor, se îmbracă lejer, se protejează capul și se acordă atenție sporită consumului de lichide.

Simptomele supraîncălzirii, într-un prim stadiu, sunt: creșterea temperaturii corpului, lipsa poftei de mâncare, înroșirea pielii, agitație, plâns, țipete, sete intensă. În această fază, se îndepărtează cât mai rapid de sursa de căldură, se dezbracă și se hidratează. Cu cât copilul este mai mic, cu atât simptomele trec dintr-un stadiu în altul mai rapid, fiind nevoie de intervenții de urgență. De aceea respectarea măsurilor de prevenire este importantă; se elimină, astfel, consecințele mai puțin plăcute ale supraîncălzirii.

Citește și:
Îl înfăşăm sau nu pe bebe?
Bebeluşul refuză sânul – de la ficţiune la adevăr
Pielea bebeluşului: 3 disconforturi des întâlnite