Repausul la pat poate dura de la câteva zile la câteva săptămâni şi chiar dacă, din afară, pauza aceasta de la activităţile zilnice poate suna a relaxare, în mod real, ea este de fapt o provocare.
Este ideal ca în acest context să avem în jur persoane apropiate cărora să le comunicăm starea în care ne aflăm, să stabilim împreună cum ne-ar putea ajuta.
Care sunt cazurile în care este recomandat repausul la pat? Cazurile în care medicii recomană repausul la pat sunt următoarele: hipertensiunea arterială, sângerarea vaginală/ probleme privind placenta, situaţia în care cervixul s-ar putea deschide/ dilata înainte de vreme, indicii ale travaliului prematur, sarcina gemelară/ multiplă, semne care arată, în urma unor investigaţii, că fătul nu a crescut conform vârstei de gestaţie, antecedente de naştere prematură.
Stând în pat, se evită o presiune prea mare asupra colului, presiune prezentă de obicei atunci când corpul este în poziţie verticală.
În articolul Odihna obligatorie la pat, în sarcină, găsiţi o serie de sugestii prin care timpul petrecut în mod inactiv, întins, poate fi transformat într-o experienţă mai uşor de suportat: asigurarea unui confort (perne de susţinere, saltea confortabilă, pături călduroase), asigurarea unor provizii (în sensul de hrană pentru perioada când nu este nimeni în jur care să ajute), organizarea momentului naşterii (a necesarului pentru maternitate, de exemplu) etc. Socializarea are, la rândul ei, un rol terapeutic în perioada repausului – fie că discutăm cu prietenii la telefon sau pe reţelele de socializare, comunicarea, schimbul de idei şi gânduri sunt utile în acest proces.
Citeşte şi: În căutarea somnului pierdut: cum ne odihnim când nu mai găsim poziţia potrivită
Referinţe:
www.reginamaria.ro – „Repausul la pat. Este util?“
www.parents.fr – „Grossesse alitée : quand vous devez rester en position allongée“