Sub umbrela alergiilor/ atopiilor intră un grup mare de boli: astm bronșic, rinită alergică, bronșitele astmatiforme (termenul nu se mai folosește în prezent), sinuzite cu componentă alergică, alergii de orice fel, dermatită atopică (piele uscată, aspră, care se înroşeşte uşor la contactul cu alergeni) etc.
Aşadar, dacă în familie – viitorul tată, viitoarea mamă și rudele de gradul I – se menţionează cu teren alergic/atopic, bebelușul, conform precizărilor făcute şi de Organizaţia mondială a sănătăţii (OMS), şi de Asociația americană de pediatrie, prezintă un risc variabil de a dezvolta de-a lungul vieții, o patologie alergică. Atenţie! Asta nu înseamnă că dacă mama sau tatăl are astm, cel mic va face astm, ci, dimpotrivă, este posibil să facă o alergie alimentară (pentru că el moşteneşte predispoziţia).
Ce facem cu bebelușii cu teren alergic în familie? Conform OMS, un copil dintr-o familie cu teren alergic, este ideal să fie alăptat exclusiv, însă în cazul în care se impune şi administrarea unei formule de lapte, se recomandă să fie una hipoalergenică (de prevenție, cu toate beneficiile unei formule obișnuite, dar a cărei proteină este prelucrată în așa fel încât să scadă riscul de a dezvolta o alergie). În etapele de dezvoltare ale bebeluşului se vor urmări anumite aspecte şi, încă de la început, se pot lua unele măsuri pentru a scădea riscul alergic.
Citeşte şi:
Ce punem în trusa cu medicamente când plecăm la drum cu copilul
Primele luni de viaţă, decisive în dezvoltarea sistemului imunitar
Antecedentele heredocolaterale – ce sunt și de ce este bine să le ştim