Însă, dincolo de modul în care ne adresăm copiilor, important este şi conţinutul cuvintelor noastre. Se încurajează din ce în ce mai mult, în zilele noastre, gândirea pozitivă, să-i învăţăm pe cei mici optimismul de la vârste fragede.
Andrew Newberg și Mark Robert Waldman avansează conceptul de parenting empatic (concept dezvoltat în cartea „Cuvintele îți modelează creierul“, ed. Curtea Veche, 2019). Aceştia pornesc de la ideea enunţată mai sus – şi anume că optimismul se poate învăţa de mici prin punerea în practică a unor exerciţii, pe care adulţii să le facă împreună cu copiii.
Însă optimismul sau mai curând modul pozitiv de a vedea lucrurile, de a le aprecia, are în vedere şi evitarea unor anumite exprimări. De exemplu, atunci când copilul greşeşte sau vine de la şcoală cu un insuficient ori de la grădi cu o faţă tristă, nu este deloc recomandat să îl comparăm cu alţi copii care au avut rezultate mai bune sau cu noi, la vârsta lui. Eu, când eram ca tine aş fi făcut perfect…
Să nu uităm nici o clipă că noi nu suntem copiii noştri, iar copiii noştri nu sunt noi şi nu sunt nici ceilalţi copii de la grădi sau de la şcoală.
Care este soluţia? În cartea „Cuvinte pe care să nu le spui niciodată copilului tău! Comunicăm cu blândeţe“ (autor Natasha Deery, ed. Litera, 2021, traducere: Vanessa Robidou), se propune, în cazul în care copilul nu are suficientă încredere în el, în propriile forţe, cunoştinţe, abilităţi sociale (de unde şi rezultatele mai puţin bune), să exersăm, cităm, cele „trei momente plăcute“.
Ce înseamnă asta? Înseamnă să rememoreze trei lucruri bune pe care le-a făcut în ziua respectivă sau trei lucruri plăcute care i s-au întâmplat în aceeaşi zi. Iar la final, să le şi deseneze. „Activitatea creativă legată de punerea în pagină şi în cuvinte a acestor momente îi va consolida gândirea pozitivă“ – explică Natasha Deery (pp. 54-55).
S-ar putea să te ajute şi:
Cum vorbim cu copiii: de la silabe, la cuvinte și propoziţii
Dezvoltarea limbajului la copii
Să le vorbim bebeluşilor cât mai mult!
