În această perioadă, corpul viitoarei mame trece printr-o serie de modificări fiziologice şi comportamentale cu scopul de a crea un mediu favorabil dezvoltării embrionului. Cu toate acestea, consumul frecvent de alimente apetisante și bogate în calorii – consum derivat din pofta pentru aceste produse – duce la creşterea în greutate şi chiar la obezitate, fapt ce poate avea un impact negativ asupra sănătăţii copilului.
„Există multe mituri şi credinţe populare privind poftele din sarcină, cu toate că mecanismul neuronal din spatele lor nu este cunoscut la scară largă“ – afirmă Marc Claret, lector la Facultatea de medicină şi Ştiinţe ale sănătăţii din cadrul Universităţii din Barcelona şi coordonator al Grupului de control neuronal al metabolismului (IDIBAPS). Împreună cu cercetătoarea Roberta Haddad-Tóvolli, Claret conduce şi un studiu publicat în revista Nature Metabolism, care aduce noi dovezi legat de modificările activităţii neuronale cu rol în apariţia poftelor, având ca model de experiment, animalele.
Concluziile studiului sunt următoarele:
- în timpul gestaţiei, în creierul şoarecilor femele au loc modificări privind conexiunile funcţionale atât în centrul de recompense, cât şi în cel al gustului şi senzorio-motor (mai mult de-atât, şoarecii femele sunt, şi ele, mai sensibile la alimentele dulci şi alimentele bogate în calorii);
- cercetătorii au observat, de asemenea, că nivelurile de dopamină – dar şi activitatea receptorului acesteia, D2R – au înregistrat creşteri într-o zonă a creierului implicată în circuitul recompensei (numită nucleul accumbens);
Descoperirile sugerează că sarcina induce o reorganizare completă a circuitelor neuronale mezolimbice, prin intermediul neuronilor D2R. Aceste celule nervoase – şi acţiunea/ transformarea lor – ar fi responsabile de pofta de mâncare din timpul sarcinii (…). (Roberta Haddad-Tóvolli)
Echipa implicată în studiu a arătat că poftele persistente din sarcină pot avea consecinţe asupra urmaşilor. Afectează metabolismul şi dezvoltarea circuitelor neuronale care reglează aportul alimentar, ceea ce duce la creșterea în greutate, anxietate și tulburări alimentare.
Marc Claret concluzionează: „Aceste rezultate şochează, de vreme ce multe studii se concentrează pe analizarea felului în care obiceiuri permanente ale mamei – stresul cronic, malnutriţia, obezitatea – afectează sănătatea copilului. Cu toate astea, studiul nostru indică faptul că un comportament de scurtă durată, însă recurent, cum e pofta de mâncare, este suficient pentru a creşte vulnerabilitatea psihologică şi metabolică a urmaşilor.“
Sursă: traducere şi adaptare „Researchers identify neuronal mechanisms that control food cravings during pregnancy“ – www.ScienceDaily.com
Alte articole pe aceeaşi temă:
Pierderea poftei de mâncare în sarcină
Poftele în sarcină, o altfel de abordare
Pofte ciudate în sarcină