Sarcină

Mai puţin stres în sarcină: cum gestionăm stările de nelinişte în contextul actual

E normal să ne simţim cu toţii stresaţi, mai ales în aceste vremuri tulburi. Să facem un pas înapoi şi să înfruntăm teama. Care este cauza ei, de fapt?

În contexte tensionate, rutina poate fi de folos – rutină, în sensul de continuare a activităţilor zilnice pentru a lua astfel o pauză de la cascada de ştiri negative şi energia rea pe care acestea o împrăştie. Urmează inclusiv rutina exerciţiilor fizice, iar dacă nu ai una, creeaz-o! Studiile arată că sportul, în sarcină, este de folos atât sănătăţii mamei, cât şi a fătului.

Deconectarea. Nu putem controla ceea ce se publică pe reţelele de social media, dar putem controla accesul la ele. Dacă vedem că starea de agitaţie creşte atunci când ne activăm pe reţelele de social media, ne deconectăm. Sau alegem. Putem alege ceea ce să urmărim. Pe Instagram, de exemplu, se găsesc o mulţime de pagini cu conţinut creativ, surse de inspiraţie pentru a găti ceva bun, pentru a picta, sfaturi psihologice pentru a depăşi obstacole/ temeri ori pentru a aborda diverse situaţii, pagini despre parenting ş.a.m.d.

Donează! Te linişteşte, îţi dă o stare de bine când ajuţi pe cineva aflat la ananghie? Donează! Nu, nu o faci pentru satisfacţia personală, ci pentru că un om chiar are nevoie de ajutor. Nu contează cât de mult ajuţi, important este să o faci. Gândul că o persoană primeşte ajutor/ se bucură când i se dăruieşte ceva – ceva cu adevărat util – este reconfortant. Binele la bine duce, mereu.

Ce ne frământă, de fapt? Care este cauza reală a panicii? Sarcina vine la pachet cu o serie de modificări hormonale, cu consecinţe diferite de la caz la caz, iar acum li se adaugă temerile generate de nişte conflicte de care nu suntem responsabili în nici un fel. Viitorul incert, deznădejdea, scenariile pe care ni le facem fiecare, motivate de amintirea colectivă cu care trecutul ne-a „înzestrat“ (istoria, se pare, nu ne-a învăţat nimic atât timp cât ororile se pot repeta) – iată suficiente argumente care duc la instalarea spaimei. Dar…

… ne concentrăm pe ceea ce avem, îndreptăm gândurile bune şi dragostea spre copilaşul care urmează să se nască, inspirăm adânc şi respirăm la fel, vorbim despre ceea ce ne apasă, cerem ajutorul când simţim că nu se mai poate, ne rugăm, medităm, schimbăm mediul (plimbările ajută enorm), ne alimentăm, nu neglijăm odihna, iubim.

Te-ar putea ajuta şi:
Stresul şi sarcina
Strategii antistres în sarcină