Ne concentrăm asupra dieteler şi a stilului de viaţă uitând de fapt esenţialul: echilibrul interior are un impact mai mare asupra stării noastre de bine decât cel mai sănătos regim alimentar.
Aşadar, revenind la întrebarea din introducere – Pot afecta plânsul şi stresul bebeluşul nenăscut? –, plânsul ocazional şi stresul firesc (pe care Françoise Molénat, coautoarea cărții „Stresul și sarcina. Prevenții în funcție de riscuri“, îl numeşte „stres de adaptare“) nu au un impact negativ, însă, prelungite şi asociate cu depresia severă ar putea dăuna fătului.
Unele femei plâng mai mult şi mai uşor în primul trimestru, altele au o sensibilitate constantă pe parcursul întregii sarcini. Plânsul din primul trimestru nu este neobişnuit, (…) nivelurile mai ridicate de estrogen şi progesteron par a fi responsabile de unele schimbări de dispoziţie, marcate de iritabilitate şi tristeţe – aflăm din articolul „Does Pregnancy Have You Crying Like a Baby? Here’s Why and What You Can Do“, publicat pe www.healthline.com. Trecerea de la o stare la alta, de la bucurie extremă la teamă sau nelinişte (cauzate de gândul că i s-ar putea întâmpla ceva rău bebeluşului), creează, aşadar, un context variabil emoţional. Schimbările hormonale pot continua şi în următoarele două trimestre – notează aceeaşi sursă. Apropierea momentului naşterii constituie în sine o sursă de stres, mai ales dacă viitoarea mamă este la primul copil. Cum putem totuşi atenua aceste stări, ce ne-ar putea ajuta?
- evitarea izolării (însingurarea, ruperea de grupul de prieteni/ autoizolarea sunt benefice depresiei, prin urmare, schimbarea mediului, ieşirea din spaţiul comun/ familiar, atenuează sentimentul de tristeţe);
- cererea ajutorului (fie că alegi să vorbeşti cu un preot, cu un terapeut, cu oameni în care ai încredere şi care-ţi oferă siguranţă emoţională, dar, mai ales, soluţii, important este că ai decis să comunici cuiva, să discuţi deschis despre stările tale);
- rugăciunea, meditaţia, participarea la un curs relaxant, masajul – tot ce intră în sfera activităţilor care reduc stresul, este de ajutor;
- practicarea exerciţiilor fizice, adaptate trimestrului de sarcină, sub îndrumarea unei persoane specializate, ar putea fi utile (au efect benefic nu doar asupra stării mentale, ci şi fizice (cercetătorii de la Universitatea din Virginia spun, de exemplu, că exercițiile fizice efectuate în timpul sarcinii ar putea ajuta la reducerea riscului de diabet și a altor boli metabolice, în viața adultă a bebeluşului);
- dieta sănătoasă (regimul alimentar are întotdeauna un cuvânt de spus în starea de bine, însă efectul se resimte atunci când mâncăm liniştiţi, fără a aduce în discuţie subiecte care ne induc teama şi stresul) – fructe şi legume proaspete, cereale integrale, hrană cât mai uşoară.
Citeşte şi:
Însărcinată, vara: sugestii pentru picioarele umflate
„Oare unde am pus cheia?!“. Despre tulburările de memorie din sarcină
7 exerciții simple de relaxare în sarcină
