Toate tipurile de alimente, preparate, reprezintă hrană. Nu ar trebui să o încadrăm în categorii: sănătoasă sau nesănătoasă. Ci mai degrabă să o numim hrănitoare (bună pentru corpul nostru) și mai puțin hrănitoare. Preparatele mai puțin hrănitoare sau neadecvate pentru creșterea și dezvoltarea lor, în primii ani de viaţă, pot forma obiceiuri alimentare, provocând probleme de sănătate și o relație dificilă cu hrana.
Învățându-i care sunt alimentele bune pentru sănătate, cât sunt mici, îi ajutăm/ pregătim pentru o viață sănătoasă și echilibrată. Știu că este foarte dificil pentru un copil de 3-4 ani, chiar și de 9-10 ani să se proiecteze în viitor și să conștientizeze că ceea ce mănâncă azi va pune o cărămidă la sănătatea lui de mâine. Însă copiii au nevoie în primul rând de un exemplu bun, de un echilibru și de o alimentație curată pentru a se dezvolta,
a crește și a fi sănătoși. Pentru că alimentația inadecvată sau necorespunzătoare poate duce la obezitate în copilărie, colesterol crescut, hipertensiune arterială, prediabet și alte probleme de sănătate la vârsta adultă.
Trebuie să le explicăm, într-un limbaj adaptat vârstei lor, că atunci când consumăm cu atât mai multe preparate hrănitoare, ne îmbolnăvim cu atât mai rar, avem energie să ne jucăm mai mult, putere de concentrare și atenție la școală și soldăței puternici care să ne apăre de viruși și microbi. Că tuturor ne place înghețata, că și noi, părinții, avem poftă uneori de o prăjitură și că putem mânca ceea ce ne dorim, atât timp cât există o măsură, un echilibru și, mai ales, atât timp cât alegem o înghețată sau o prăjitură ale căror ingrediente sunt de calitate.
Încorporarea ocazională a alimentelor mai puțin hrănitoare în meniul zilnic este în regulă. Mai ales atunci când avem copii mai mari, care își exprimă uneori dorința de a mânca și ceea ce mănâncă colegii sau prietenii lor. Un alt lucru pe care l-am făcut și eu cu copiii mei și pe care îl recomand părinților, este să îi învețe să citească etichetele. Nu trebuie să știe ce reprezintă fiecare ingredient sau aditiv trecut pe etichetă, ci doar să știe că, dacă sunt ingrediente de care ei nu au auzit, care nu există în natură, atunci produsul acela nu este unul foarte hrănitor. Părinții pot trece în revistă, împreună cu copiii, diverse ingrediente și pot vorbi despre conținutul de carbohidrați, zahăr și grăsimi – toate în moduri adecvate vârstei, desigur.
Modelarea obiceiurilor alimentare sănătoase poate ajuta la modelarea comportamentelor alimentare și a relației copiilor cu alimentele. Atunci când părinții implică copiii în cumpărarea alimentelor și în prepararea lor de la o vârstă fragedă, îi expun la un stil de viață sănătos și echilibrat. Alimentele sunt hrană pentru corpul nostru, sunt cele care ne oferă echilibrul energetic și nutrițional și nu ar trebui să fie folosite ca recompensă, mită sau pedeapsă.
Articol furnizat de Cosmina Niţu, tehnician nutriționist și consultant în diversificarea alimentației bebelușului. Cosmina Nițu este și autoarea cărţii Diversificarea pas cu pas, un ghid pentru orice mamă la început de drum, ușor de citit și simplu organizat, astfel încât să poată fi parcurs fără greutate.
Citeşte şi alte recomandări furnizate de specialistul în nutriţie:
„Pot să îi dau copilului lapte de vacă după ce îl înțarc?“ Specialistul în nutriție răspunde
„Este indicat ca iarna copilul să mănânce mai multă carne?“ Nutriționistul răspunde
„Copilul nu mănâncă micul dejun. Îi afectează asta echilibrul de nutrienți?“ Specialistul răspunde
