Motivele pentru care părinții aleg să urmeze o alimentație vegetariană sau vegană sunt adesea legate de mediu sau de propria sănătate. Și, în majoritatea cazurilor, aleg același stil de dietă și pentru copii, uneori fără a se informa suficient cu privire la felul în care excluderea alimentelor de origine animală poate influența starea de sănătate a copilului și dezvoltarea acestuia pe termen lung.
„Suntem vegetarieni. Există vreun risc dacă excludem carnea şi din alimentația copilului?“ – Cosmina Niţu, specialistă în diversificarea alimentaţiei bebeluşului şi nutriţia copilului, răspunde:
Lacto-ovo-vegetarianismul exclude carnea și peștele, dar include lactatele, ouăle, mierea și o mare varietate dintre alimente vegetale. Pesco-lacto-ovo-vegetarianismul exclude doar carnea și include peștele, ouăle și lactatele. Lacto-vegetarienii exclud ouăle și, în timp ce ovo-vegetarienii consumă ouă, ei exclud lactatele.
Dieta vegetariană poate fi săracă în proteine, fier, zinc și unele vitamine, cum ar fi B12. Dacă părinții aleg să adopte un meniu vegetarian pentru copilul lor, înainte de a începe diversificarea, este bine să discute despre posibilele riscuri cu medicul pediatru sau cu un medic dietetician pediatru. Cu cât dieta este mai restrictivă și cu cât copilul este mai mic, cu atât riscul este mai mare, de obicei trebuind urmărită cantitatea și calitatea proteinelor, fier, zinc, seleniu, calciu, vitaminele A, D, B12 și acizi grași esențial.
Vitamina B12: vegetarienii pot obține B12 din produse lactate și ouă. Veganii, atât mamele care alăptează cât și copiii, au nevoie de o sursă bună de B12. Opțiunile includ un supliment sau alimente fortificate, cum ar fi produse din soia (nemodificată genetic și folosită ocazional), cereale fortificate și înlocuitori de carne.
Calciu: bebelușii alăptați sau hrăniți cu formulă, precum și copiii mici care consumă lapte și alimente lactate, obțin de obicei o cantitate suplimentară de calciu suplimentar din alimente, inclusiv din iaurt și brânză. Pentru a suplimenta dieta copilului cu vitamine sau minerale, mereu cereți sfatul medicului pediatru.
Fier: Conținutul de fier din laptele matern poate fi scăzut, chiar dacă mamele (vegetariene sau vegane) mănâncă bine. Bebelușii se nasc cu suficient fier timp de 4 până la 6 luni. După această vârstă, sugarii vegetarieni și vegani au nevoie de o sursă exterioară. Opțiunile includ cereale, legume verzi, sfeclă, semințe de chia, dovleac sau susan, leguminoase, ouă și lactate în cazul copiilor vegetarieni sau suplimente fortificate cu fier.
Proteine: Bebelușii au nevoie de proteine pentru creșterea rapidă în primul an. Nevoile de proteine pot fi satisfăcute cu ajutorul laptelui matern sau formulă până la aproximativ 8 luni. Introduceți în alimentația copiilor proteine vegetale complete (chia, cânepă, soia – neapărat nemodificată genetic, quinoa) și incomplete (linte, năut, orez, fasole, ciuperci, seminţe de dovleac, migdale, alge verzi), din leguminoase, legume și cereale. Copiii vegetarieni îşi pot lua proteine și din lactate și ouă.
Grăsimi și acizi grași – este recomandat să fie incluse în dietele copiilor vegetarieni și vegani surse adecvate de grăsimi vegetale (semințe de in, dovleac și susan, nuci, uleiuri vegetale, avocado).
Vitamina A joacă un rol foarte important în buna funcționare a ochilor și vederii și o găsim atât în produsele de origine animală, cât și în cele de origine vegetală – legume și fructe portocalii (mango, portocale, pepene galben, morcovi, cartofi dulci), legume verzi sau cu frunze verzi (broccoli, varză de bruxelles, salată, spanac, pătrunjel, sparanghel).
Vitamina D ajută oasele să crească, să se dezvolte în mod corespunzător și să rămână puternice. Pe lângă suplimentul de vitamina D, se recomandă să se consume ciuperci, cerealele fortificate, ouă și lactate. Este considerată adecvată expunerea la lumina soarelui, față și mâini, timp de 20-30 de minute, zilnic.
Cosmina Niţu este tehnician nutriționist și consultant în diversificarea alimentației bebelușului şi autoarea cărţii Diversificarea pas cu pas, un ghid util pentru orice mamă aflată la început de drum.
Citeşte şi alte articole scrise de specialistul în nutriţie:
„Am început diversificarea alimentaţiei bebeluşului. De câte ori îi pot da ouă într-o săptămână?“
„Copilului nu îi plac fructele. Cum l-aş putea convinge să mănânce şi fructe?“
„Avocado, struguri, peşte – când le introducem în alimentaţia bebeluşului?“